Monday, July 31, 2006

zeeny si maimuta

muzica - check.
lumina - nu e nevoie
assume position...
start relaxing!

Si incepi la fel cum te-ai scufunda incet in apa. Varfurile degetelor, gleznele, urci, genunchii.... relaxeaza genunchii.... ah. da. intotdeauna blocajul de la genunchi. Scufunda usor, apoi urca iar, uite ce bine s-a relaxat abdomenul, apoi toracele.. ce frumos vibreaza toracele cand tranteste mama usa de la hol. Ah. A aparut maimuta. Si tocmai de subiectul asta trebuia sa se agate. Las-o.... las-o sa se atarne putin de perdele si se calmeaza. Ah si i-am zis mama-mii ca nu e cazul sa am perdele! Jeez, woman! Stai in focus.

Gata. E bine. (Am scris asta acum 2 minute, moment de cand ma uit ca Fulga la cursorul care clipeste metronomic pe pagina. Dar nu, nu cred ca m-am relaxat scriind despre relaxare. Mai curand cred ca mi-a fugit maimuta.) [pauza de ceai. cred ca e lipsa de cofeina]

In sfarsit pe nor. Ca niciodata, nu pot sa ma uit in jos. Era una dintre cele mai mari placeri, ca din avion, dar fara cristale de gheata la colturile ochilor. De data asta pot doar sa simt directia sus si valurile de lumini colorate si rotunde. Ceva nu e in regula cu splina. O avea rau de inaltime. Din cauza vitezei nu prea mai pot sa respir. Hai, mai incet. Gata, am ramas fara nor. Mi l-a spart o alta usa scapata din clanta. Si orice zgomot rezoneaza in mine ca o viespe intr-o cutie de chitara. Cred ca mi s-au innodat toate organele parenchimatoase.

Ping! Am uitat sa inchid IM-ul. Nu te ridica, nu misca, nu te gandi. Ah. tocmai m-am gandit. Hai, las-o balta. Treci inapoi jos. Si cade, si cade, pana se face tot norul praf in sufletul meu. Macar avea margine de argint.

Exista un motiv pentru care treaba asta nu se face acasa, cu fereastra deschisa spre gradina si cu toata familia viermuinda prin jur. Damn monkeys.


no, granpa, i was not talking about you.

No comments:

Post a Comment