Monday, May 08, 2006

Momente fulgurante din memoria de drum

***Ma bucuram ca nu mai era nimeni in compartiment. In 5 minute mi s-a spulberat linistea, desirata ca o panza de paianjen de o doamna masiva, care se tranteste pe scaunul din fata, mananca sandvisuri cu pate de ficat si salam, apoi se descalta, isi expune ochiurile scurse din ciorapi si adoarme. Il slavesc pe mos Ene, mai citesc putin despre aventurile feroviare ale unui alt calator si adorm. Scurt, ca ma trezeste tovarasa de drum. Nu stia unde cobor si-i era teama sa nu ratez in noapte destinatia. Blestem ora jumate pe care o mai aveam de dormit si incepe seria de 1001 de nopti, partea cenzurata - cum a murit Sheherazada pentru ca l-a innebunit de cap cu palavrageala pe Sahryar. Doamna se pretinde din prima fraza a fi paranormala (faza la care imi vine sa ii ard un mersul trenurilor dupa ceafa ca m-a trezit sa ma intrebe, in loc sa deschida ochiul din frunte), de asemenea pretinde a se imbraca exclusiv in alb (acum e toata mai maro ca .. ca.. pamantul reavan primavara). Probabil i se trage de cand lucra ca menajera la o familie de ciprioti care ii puneau sosete verzi in masina de spalat. Reusesc sa nu scot un cuvant pana la Brasov. Dar nu cred ca am scos in evidenta echilibrul de forte. Reuseste sa nu taca 10 secunde pana la Brasov...




***1-2 am - intermezzo brasovean la crasma din gara. Unica si singura in viata la ora aia. Oscilam intre a o gasi fie complet goala, fie plina de jucatori la slottere. Ceea ce ma intampina este beyond us si out there. Penumbra, canapele de piele (vinil) negre, cascada artificiala care susura atat de dulce incat in 10 minute incepi sa faci drumuri dese, si in fata ei unicii clienti, o curvistina blonzie cu un negricios grasuliu, care nu zic nimic si se holbeaza, de parca ar incerca sa hipnotizeze apa. In rest... liniste... Dupa ce ma asez observ si un ecran cu retroproiector care retroproiecteaza videoclipuri de pe mtv. Culmea luxului. Observand cresterea numarului de clienti cu o treime, se schimba si strategia de entertainment. Incep sa raga manelele. Dar numai in boxe. Pe ecran se deruleaza in continuare simbolurile civilizatiei trans-atlantice: niste grupuri de negri la rodeo, in treninguri albe si acoperaminte de cap corcite din prosopelul lui Arafat si basmalutele legiunii straine. Ocazional se intercaleaza cu un alt negru cu 3 blonde nude, toate numai limbi si funduri. In acelasi timp. Savurez tanguiala manelistica pe miscari lascive de culoare (ciudat, pareau sincronizate), la o cana de moccacino. Noroc ca se spalau canile la 2 zile. Licoarea dinauntru a fost mult mai consistenta.



*** 14 ore mai tarziu - sesizez brusc o tonalitate neplacut familiara in urechea bleaga: pe bancheta din spate e o mamica (cu vreo 7-8 ani mai mica decat mine), cu mostenitorul (speram ca nu si al simtului precocitatii procreatoare). Un bebe blond si dulce (a vazut cineva un bebe brunet pana acum?!), atat de dulce incat iti vine sa bei agurida cand il auzi cum oracaie. Doamnei mamoase de langa mine ii da prin devla pe post de cap sa se joace de-a speriatul tzancului, doar-doar l-o distra si o sa taca. De distrat, l-a distrat all right, insa isi manifeste veselia cu ragete ascutite de simian de cate ori disparea capul vecinei. De cate ori? De cate ori, for G's sake, pana ne surzeste pe toti?! Ah.. si mi-am lasat maceta in cala, altfel disparea definitiv..



***Masa de pranz a prilejuit ocazii pentru populatia feminina sa se extazieze in fata reactiei abia-intarcatului la mancare solida: ce frumos clefaie cu gura deschisa cartoful fiert.. si ce dragalas regurgiteaza gulasul pe ciocatele roz ale mama-sii... haideti, toata lumea, in cor, awwww...

5 comments:

  1. Ultima oara cind am fost cu juniorul cu trenul n-am gasit bilete decit la categoria "odihna", unde nu ai voie sa vorbesti decit in soapta, si celularele trebuie sa stea inchise. Celular nu am, normal, cum nici juniorul nu are vorbit in soapta. A facut atita scandal incit la un moment dat m-am facut ca nu-l cunosc :-)

    Da, sint mindru de el, ca e al meu. O sa vezi cum e :-).

    ReplyDelete
  2. Constat ca totdeauna când circuli cu trenul - patesti chestii asemanatoare! Spune-mi, atunci... De ce îti iei bilete la clasa a... III-a, ca sa fii alaturi de lumea...(evident!) a III-a!?!

    ReplyDelete
  3. pentru ca uite, altfel, dragul meu, n-ai putea sa iti pui intrebari de genul asteia. rugaminte: daca tot nu ai nimic simpatic de impartasit publicului spectator... macar nu mai pune intrebari la care, te asigur, nu o sa iti mai raspund. nu mai pune intrebari deloc. mai bine chiar, daca vezi ca postez ceva, ignora-ma. nu am sa ma supar. ba chiar am sa dau o petrecere.

    and fyi, si la clasa 1 si la a 2-a e aceeasi marie, cu alta palarie. si ciorapi de nylon. cum era doamna clarvazatoare.

    ReplyDelete
  4. Da, eu am vazut bebeu care nu e blond. Bine, nici brunet nu e complet, da' orisicit! :)

    Eu am fost duminica trecuta cu autobuzul. Cum se oprea autobuzul la stop sau in statie, un copil din autobuz incepea sa plinga isteric. Cum pornea, cum se linistea si copilul. Dar nu puteam sa comentez nimic, asa cum as fi facut acum ceva vreme, nu demult. Si nici nu puteam sa ma mut pe alt scaun, sau sa cobor la prima. Asa ca nu mi-a mai ramas decit varianta (reconfortanta de altfel, de cind o practic) sa fiu mindru de el, daca tot era al meu.

    Tema acasa: conjugati verbul "a rage" la perfect compus. :)

    ReplyDelete
  5. hm.. deja mandria asta ia proportii. dar fiind doi care o asumati, poate imi puteti si explica, empiric, 1. care e cauza sunetelor de pe alta lume; 2. care e solutia?!!

    ReplyDelete